Category: Terapie cu poezie

Întrebare, întrebătoare:
Cât de mare o fi oare
Piața noastră de formare
În a ști “calculatoare”?

Parca este o magie,
Undeva in poezie.
Rima e asurzitoare

Sunete-nfricosatoare,
Iar de o citesti pe loc

Se transforma totu-n foc.
Insa cine o invată
Multe i se schimba-n viata.
Pe carari cand hoinareste,
Lumea toata o iubeste;
Uita ca mai trece timpu’

Pur si simplu

Gândurile frumoase se nasc în minte,
Se transformă în cuvinte
Însă doar actiunea și mișcarea
Provoacă schimbarea

Când pășești către un nou țel
Simte durerea ce te cuprinde
Simte-ți pulsul și ia aminte
Că te vei transforma
În cel ce ești deja

Sunt singurele forme care-mi plac
Când le privesc mă simt liber ca un dac
Gândul îmi zboară la nemurire
Inima galopează fără oprire

Imaginile au fost realizate în clădirea Ion Anghelescu, ASE, pe 15 mai 2015. Sunt găzduite expoziții de arta pe întreg parcusul anului cu scopul de a încânta privirea trecătorului, de a da un plus de culoare și de a stârni curozitatea artistică.

Doi ani au trecut
De când Iașul l-am văzut.
Și acuma mă intorc
Sper să fie cu noroc.

Azi e zi cu poezie
Nu e rost de gelozie
Ce-am iubit eu am iertat
Sufletul mi-am vindecat

Eu credeam ca are rost
Sa gandesc la cel ce-am am fost
Poezie am facut
Și-am scapat și de trecut

 

 

 

De ce mai judec eu pe-acela,
Care am fost și nu mai sunt?
Căci veșnic suntem in schimbare
Cât vom trăi pe-acest pământ.

Scrisă la Cappuccino Story, în Vitan, într-o dimineață de vară.