Abilitatea de a rezolva probleme ne-structurate

Cum abordezi rezolvarea unei probleme ne-structurate? Am pornit cu această idee citind articolul [1].

Una dintre cele mai des discutate probleme în echipele cu care lucrez este lipsa clarității în cerințe. De cele mai multe ori așteptările echipei presupun că cineva își va asuma rolul de a structura problema și eventual de a defini soluția.

De aici apariția rolului de Product Owner, Product Manager, Business Analyst sau cum îi mai spune prin diverse metodologii. Un rol necesar, dar insuficient atunci când în echipă nu sunt dezvoltate abilitățile fiecărui individ de structura problemele.

Câteva metode de a structura o problema pe care le-am folosit cu succes

  • Cauze, Soluții, Prevenție
  • User Stories
  • Diagrame de proces
  • Diagrame de interacțiune
  • MindMaps
  • Why, What, How

Când urmăresc să structurez o problemă mă concentrez mai degrabă pe proces decât pe rezultat.

Should I become a data scientist (or a business analyst)?

OpenScrum – primul workshop

Primele două sesiuni ale workshop-ului Scrum: The Good, The Bad, The Ugly au avut succes așa că am decis împreună cu participanții să mai facem o a treia sesiune în care să pregătim un livrabil de cunoștințe către comunitate.

Din interacțiune și obiectivele grupului de lucru au reieșit trei teme:

  • Bune practici agile
  • Dinamica echipelor și softskills
  • Aplicarea Scrum in dezvoltarea de servicii și produse non-IT

Fiecare am contribuit cu experiența personală. Următoarea întâlnire va avea loc pe 17 Februarie tot la Education Point.

Dulapul bunicii

Ce este cercetarea?

Când eram mic imi petreceam vacantele de vara la tara impreuna cu fratele meu. In fiecare an ne propuneam sa construim cate ceva. Sa ne găsim o activitate distractiva.

In fiecare an dadeam iama in dulapul din bucatarie. Cautam ceva care ne deschidea posibilitatea catre un nou joc. Conținutul dulapului se schimba foarte puțin de la an la an. Cu toate astea noi descoperam ceva nou de fiecare dată.

La fel e cu literatura de specialitate. Oricât te vei strădui nu o vei cuprinde pe toată.

Viitorul Informaticii în România

Informatica din România este o doamnă cochetă. Se apropie de 60 de ani. Își menține tinerețea prin operații estetice, se îmbracă în haine scumpe și apare în presă cu fiecare ocazie pentru a se lăuda cu mărețele realizări. Eu o cunosc de vreo 10 ani. Și mi-a plăcut mult de dânsa. Însă acum mă gândesc la viitor.

E foarte ușor să vorbești despre viitor. E mai ușor decât să vorbești despre trecut. Când vorbesc despre viitor îmbrățișez starea de incertitudine și ivit la dezbatere.

Viitorul Informaticii în România este mort!

Pai cum… că avem atâția informaticieni foarte buni. Programatori meseriași. IT-ul este industra înfloritoare din România. Are o creștere incredibilă an de an. Cum poți spune că viitorul informaticii este mort.

Eu spun că moare pentru că nu a reușit să producă urmași. Sunt doar câteva excepții de programe informatice Made in România. Avem câteva adaptări. Prezentul informaticii în România este exportat la plata cu ora.

Informaticii din România îi lipsește actul creației… Motiv pentru care îmbătrânește încet. Consumă tehnologie din import si exporta resurse umane ce dezvolta solutii gandite de altii. Apoi cumpărăm aceleași soluții pe care le-am dezvoltat la preț de licență.

Ne rămâne să citim istoria ca să înțelegem de ce pentru a nu repeta aceleași greșeli când plănuim viitorul. Cum ne-am oprit din producția autohtona de calculatoare? Ce a determinat declinul cercetarii-dezvoltarii? Cine a profitat de inteligenta românească?

A cunoaște

CUNOÁȘTE, cunósc, vb. III. 1. Tranz. A lua cunoștință în chip veridic de obiectele și de fenomenele înconjurătoare; a stabili în chip obiectiv natura, proprietățile unui lucru, relațiile dintre fenomene, a le da o interpretare conformă cu adevărul. 2. Tranz. A avea sau a dobândi cunoștințe pe baza studiului, experienței; a fi luat cunoștință de ceva. 3. Tranz. A ști, a afla cine este cineva, a identifica ceva; a fi făcut (personal) cunoștință cu cineva, a fi luat cunoștință de ceva. ◊ Expr. A nu cunoaște moarte = (despre obiecte) a fi trainic, durabil. A-și cunoaște (sau a nu-și cunoaște) lungul nasului = a-și da (sau a nu-și da) seama de ce i se cuvine sau i se poate permite. A face cunoscut (cuiva ceva) = a da de știre, a preveni, a avertiza. ♦ A ști felul de a fi al cuiva. ◊ Expr. A cunoaște lumea = a avea experiența vieții. ♦ A recunoaște, a identifica. ♦ A distinge, a deosebi pe cineva sau ceva. ♦ A avea de-a face cu ceva, a fi în deplină cunoștință de cauză. Cunosc eu bunătatea ta. 4. Refl. (impers.) A se băga de seamă, a se remarca, a se descoperi. ♦ A avea efect, a nu se întâmpla în zadar. Pe unde a trecut, se cunoaște.Expr. (Tranz.) A cunoaște ceva = a se alege cu un profit, cu un beneficiu. 5. Tranz. A admite ca adevărat; a nu tăgădui. 6. Intranz. (Rar) A-și arăta recunoștința pentru ceva; a răsplăti. 7. Tranz. A admite calitatea sau titlul cuiva. 8. Tranz. A-și da seama de ceva; a înțelege, a ști. – Lat. pop. connoscere (= cognoscere).

https://dexonline.ro/definitie/cunoa%C8%99te

Motivația personală a cercetării

Am ales acest parcurs cu o decizie de moment și cu o urmă de ezitare. După ce am terminat lucrarea de master domn profesor Ion IVAN m-a îndurmat să merg mai departe. Nu eram cu totul convins, însă am făcut pasul și mi-am depus dosarul. Totul s-a întâmplat pe repede înainte. În ziua depunerii nu aveam pe cineva să mă coordoneze.

Dovada ezitării a fost parcursul din primul an care nu s-a finalizat cu un succes. Însă după un an de zile în care am continuat să lucrez pe subiectele ce mă preocupă m-am hotărât să reiau studiul.

Acum am mult mai clar de ce-ul?, ce-ul? și cum-ul? în minte.

Modul în care evoluează industria IT din România îmi justifică efortul de a dobândi noi competețe și de a urmări obiectivul de a realiza ceva într-un mod creativ. Alfel rămân la statul de consumator de tehnologie și un foarte bun executant.

Doctoratul nu e neapărat forma prin care să realizez această tranziție. Îmi oferă un cadru în care să desfășor cercetare, acces la resurse și îmi permite colaborarea cu oameni care au trecut prin procese similare. Alte opțiuni sunt să dezvolți o companie, un produs sau o tehnologie. Ceea ce vizez prin aplicarea rezultatelor pe care le obțin. Pe lângă asta am partea de satisfacție că am posibilitatea de a contribui în mediul academic.

Gică Hagi le spune mai bine.

“Suntem latini, creativi, creație!”

 

“Dacă vrei pepeni, roșii, frumos, seamănă-i tată. Ca altfel ei nu cresc. Pui castraveți și vrei pepeni?”

 

Oameni care au avut o influență pozitivă asupra carierei mele

Dintre persoanele cu care am lucrat o parte mi-au fost modele și mentori în parcursul carierei. Le sunt recunoscător pentru exemplul dat, infuența pozitivă, sfaturile primite și modul în care s-au pozitionat detașat în a mă ghida.

Lucian DAIA
Ionuț VODĂ
Ionuț COCIAȘ
Simona LĂPUȘAN
Florian IVAN
Barbara CRĂCIUN
Paul OLTEANU
Florin TĂBÂRCĂ
Ion IVAN
Maria DIACONU
Cornel FĂTULESCU

Scrum: the good, the bad, the ugly

Pregătim primul workshop gratuit de pe platforma OpenScrum powered by DOvelopers.

Tema pentru sesiune are ca inspirație titlul filmului “The Good, The Bad, The Ugly”. Ne dorim să avem o discuție despre Scrum cu bune și cu rele.

Am ales un mesaj care să provoace discuția, “no bullsh*t, real life stories”, pentru că ne propunem surprindem cât mai exact experiența de a lucra într-o echipă de dezvoltare. Fără să ne blocăm în termeni sau aspecte teoretice pe care să nu le putem aplica.

Formatul este unul deschis. Realizăm împreună agenda pentru a maximiza potențialul de învățare. Obiectivul e ca fiecare să plece de la workshop cu un “produs potențial livrabil” care să-i fie de folos în echipa pe care o coordonează sau din care face parte.

Eu voi pregăti studii de caz și povești din activitatea mea care să sprijine conversația.

E prima provocare pe anul acesta. Să faclititez și să moderez o discuție cu o audiență atât de diversă pe un subiect ce îmi place tare mult. Avem deja 18 participanți înscriși așa că se joacă cu casa de bilete închisă 🙂

Ne vedem pe 26 și pe 30 Ianuarie la Education Point!

Detalii aici

 

Bazele statisticii – ep0

După ce am exporat data science anul trecut mi-am propus ca în 2017 să aprofundez algoritmi și tehnici de modelare. Așa că primul pas la care m-am gândit e să-mi reactualizez cunoștințele de statistică.

La seminarul de tehnologii web l-am cunoscut pe Alexandru Oprescu. Este student în anul 3 la Statistică. Așa am început să discutam despre preocupările comune și ne-am hotărât să facem un schimb ce experiență.

Urmează să incepem un program introductiv în statistică care cuprinde

Statistică descriptivă
Probabilități
Inferența Statistică
Analiza matematică
Previziune statistică

Alex are o idee interesantă despre modul în care ar putea să transmită cunoștințele despre statistică printr-un portal web care să fie orientat către exemple din viața de zi cu zi și activități practice. Ne-am spus că din multi-disciplinaritatea noastră cu are cum sa nu iasă ceva interesant.

În primul episod am trecut printr-o vedere de ansamblu al programului și ne-am calibrat la nivelul de cunoștințe pe care îl am.

Zece ani în câmpul muncii

În 2017 sărbătoresc zece ani în câmpul muncii.

8 August 2007 – 14 mai 2010, PIT Software

  • programator PHP
  • meseriaș bun la toate
  • student

17 Mai 2010 – 31 Ianuarie 2015, Zitec

  • software developer
  • software engineer
  • senior software engineer
  • head of custom solutions & partner
  • student

1 Ianuarie 2015 – prezent, consultant IT independent

  • antreprenoriat
  • cercetare, consultanță și training în metode agile de dezvoltare software
  • consultanță în tehnologia informației
  • student