Dr Etienne Wenger: Learning in landscapes of practice

Despre filosofia învățării ca relație socială cu Dr. Etienne Wenger

Learning is often viewed as something individuals do as they acquire information and skills. It is usually associated with some form of instruction. Dr Wenger presents a different perspective on learning, one that starts with the assumption that learning is an inherent dimension of everyday life and that it is fundamentally a social process. From this perspective, a living “body of knowledge” can be viewed as collection of communities of practice. Learning is not merely the acquisition of a curriculum, but a journey across this landscape of practice, which is transformative of the self. Achieving a high level of “knowledgeability” is a matter of negotiating a productive identity with respect to the various communities of practice that constitute this landscape. This lecture reviews the main tenets of this learning theory, the ways in which it has been used in practice, and more recent developments.

3 roluri care emerg în industria IT din România

Industria IT din România este caracterizată în prezent printr-o orientare semnificativă către outsourcing și servicii. Avem acele abilități care ne recomandă pentru a fi buni executanți:

  • cunoștințe tehnice solide
  • perseverența
  • orientarea către calitate
  • eficiență
  • abilitatea de a rezolva probleme complexe

Pe aceste calități s-a dezvoltat o cultură de dezvoltare software care are la bază principii de Project Management. Echipele de Dezvoltare au în componență specialiști tehnici ce livrează sub îndrumarea Managerului de Proiect (PM) soluții pe nevoia de business formulată de client. Aceștia sunt asistați în multe cazuri de un Analist de Business (BA) care asistă clienții în dezvoltarea de specificații pornind de la procesele de business.

Acum asistăm la o perioadă de tranziție de la acest model de business la unul orientat către creație și dezvoltare de produse. Depinde doar de noi dacă reușim să ne adaptăm.

Observând dinamica echipelor alături de care am lucrat surprind trei roluri despre care consider că vor avea o împortanță semnificativă în a produce o creștere în industra IT și o schimbare de paradigmă către cercetare și inovare.

Rolul de PM/BA este deja în plină transformare către cel de Product Owner cu responsabilitatea și preocuparea către a aduce valoare beneficiarului de proiect. Motiv pentru care nu l-am surprins între cele trei.

Agile Coach

http://agilecoachinginstitute.com/agile-competency-whitepaper/

Data Scientist

https://hbr.org/2012/10/data-scientist-the-sexiest-job-of-the-21st-century

UX/UI Specialist

http://www.crayondata.com/blog/the-difference-between-ui-and-ux/

Cele trei roluri au în comun creativitatea și abilitatea de a lucra în condiții de incertitudine pentru descoperi noi probleme și pentru a propune soluții.

Studiez aceste trei roluri în cadrul proiectului de cercetare pe care l-am propus în cadrul Școlii Doctorale de Informatică Economică.

Pe primul l-am validat în ultimii 2 ani. Pentru al doilea am dezvoltat o preocupare anul trecut și pentru al treilea urmăresc să colaborez cu specialiști care se orientează către această disciplină.

Home

Dulapul bunicii

Ce este cercetarea?

Când eram mic imi petreceam vacantele de vara la tara impreuna cu fratele meu. In fiecare an ne propuneam sa construim cate ceva. Sa ne găsim o activitate distractiva.

In fiecare an dadeam iama in dulapul din bucatarie. Cautam ceva care ne deschidea posibilitatea catre un nou joc. Conținutul dulapului se schimba foarte puțin de la an la an. Cu toate astea noi descoperam ceva nou de fiecare dată.

La fel e cu literatura de specialitate. Oricât te vei strădui nu o vei cuprinde pe toată.

A cunoaște

CUNOÁȘTE, cunósc, vb. III. 1. Tranz. A lua cunoștință în chip veridic de obiectele și de fenomenele înconjurătoare; a stabili în chip obiectiv natura, proprietățile unui lucru, relațiile dintre fenomene, a le da o interpretare conformă cu adevărul. 2. Tranz. A avea sau a dobândi cunoștințe pe baza studiului, experienței; a fi luat cunoștință de ceva. 3. Tranz. A ști, a afla cine este cineva, a identifica ceva; a fi făcut (personal) cunoștință cu cineva, a fi luat cunoștință de ceva. ◊ Expr. A nu cunoaște moarte = (despre obiecte) a fi trainic, durabil. A-și cunoaște (sau a nu-și cunoaște) lungul nasului = a-și da (sau a nu-și da) seama de ce i se cuvine sau i se poate permite. A face cunoscut (cuiva ceva) = a da de știre, a preveni, a avertiza. ♦ A ști felul de a fi al cuiva. ◊ Expr. A cunoaște lumea = a avea experiența vieții. ♦ A recunoaște, a identifica. ♦ A distinge, a deosebi pe cineva sau ceva. ♦ A avea de-a face cu ceva, a fi în deplină cunoștință de cauză. Cunosc eu bunătatea ta. 4. Refl. (impers.) A se băga de seamă, a se remarca, a se descoperi. ♦ A avea efect, a nu se întâmpla în zadar. Pe unde a trecut, se cunoaște.Expr. (Tranz.) A cunoaște ceva = a se alege cu un profit, cu un beneficiu. 5. Tranz. A admite ca adevărat; a nu tăgădui. 6. Intranz. (Rar) A-și arăta recunoștința pentru ceva; a răsplăti. 7. Tranz. A admite calitatea sau titlul cuiva. 8. Tranz. A-și da seama de ceva; a înțelege, a ști. – Lat. pop. connoscere (= cognoscere).

https://dexonline.ro/definitie/cunoa%C8%99te

Motivația personală a cercetării

Am ales acest parcurs cu o decizie de moment și cu o urmă de ezitare. După ce am terminat lucrarea de master domn profesor Ion IVAN m-a îndurmat să merg mai departe. Nu eram cu totul convins, însă am făcut pasul și mi-am depus dosarul. Totul s-a întâmplat pe repede înainte. În ziua depunerii nu aveam pe cineva să mă coordoneze.

Dovada ezitării a fost parcursul din primul an care nu s-a finalizat cu un succes. Însă după un an de zile în care am continuat să lucrez pe subiectele ce mă preocupă m-am hotărât să reiau studiul.

Acum am mult mai clar de ce-ul?, ce-ul? și cum-ul? în minte.

Modul în care evoluează industria IT din România îmi justifică efortul de a dobândi noi competețe și de a urmări obiectivul de a realiza ceva într-un mod creativ. Alfel rămân la statul de consumator de tehnologie și un foarte bun executant.

Doctoratul nu e neapărat forma prin care să realizez această tranziție. Îmi oferă un cadru în care să desfășor cercetare, acces la resurse și îmi permite colaborarea cu oameni care au trecut prin procese similare. Alte opțiuni sunt să dezvolți o companie, un produs sau o tehnologie. Ceea ce vizez prin aplicarea rezultatelor pe care le obțin. Pe lângă asta am partea de satisfacție că am posibilitatea de a contribui în mediul academic.

Gică Hagi le spune mai bine.

“Suntem latini, creativi, creație!”

 

“Dacă vrei pepeni, roșii, frumos, seamănă-i tată. Ca altfel ei nu cresc. Pui castraveți și vrei pepeni?”

 

Directia de cercetare 2016 – 2020: lectii invățate după prima încercare

Inainte sa ma inscriu la doctorat, domn profesor Ion Ivan imi spunea “agile nu este suficient, trebuie sa mai adaugi ceva”.

Prima incercare a fost de a adauga Knowledge Mangement, rezultand tema “Knowledge Management in echipe agile de dezvoltare software”. Conceptul este foarte interesant si vine ca o completare perfecta a practicilor de project management folosite in dezvoltare software. Din pacate prima experienta a fost un esec. Nu am reusit sa-mi definesc foarte bine tema si sa o prezint corespunzator in fata comisiei. Totusi a fost un esec din care am invatat enorm.

Prima lectie invatata a fost ca este extrem de importanta relatia cu conducatorul de doctorat si comisia de indrumare. Definirea directiei de cercetare, potrivirea intereselor si stabilirea unui stil de lucru sunt foarte importante pentru succes.

A doua lectie invatata si o reconfirmare a experientelor din facultate s/master e ca exista o ruptura enorma intre mediul academic si mediul de business. M-am simtit ca intr-o lume paralela de ceea ce se intampla in practica.

A treia lectie invatata a fost ca “agile nu este suficient”. Nici pentru cercetare si nici pentru companiile de dezvoltare software.

A patra lectie invatata a fost ca directia de cercetare trebuie sa fie suficient de abstracta pentru a permite generarea de idei originale si suficient de concreta pentru a genera solutii si rezultate. Asa ca mi-am definit un nou concept care sa rezume directia de cercetare pentru urmatorii ani: “m-commerce science”. E o directie pe care ma incadrez mult mai natural datorita experientei de a contrui solutii de business ca dezvoltator, team leader si consultant. E un domeniu actual, cu probleme concrete in practica pe care sa le identific si sa le rezolv dezvoltand solutii si produse software.

Probabil ca cea mai importanta lectie pe care am invatat-o e ca nu am nevoie de un anumit cadru pentru a face cercetare. Fac deja asta prin modul sitematic in care lucrez, prin perseverenta de care dau dovada, prin entuziasmul si curiozitatea cu care abordez problemele. Mi-am dorit mult sa contribui la imbunatatirea mediului de studiu pentru studenti si am crezut ca prin activitatea mea pot sa aduc schimbari pozitive in timpul si dupa doctorat. M-am simtit extraordinar la cateva cursuri pe care le-am predat si asta imi da energie si dorinta sa continuu studiul si sa impartasesc rezultatele pe care le obtin.

 

 

Strategia de cercetare si dezvoltare 2014 – 2020 – research.ro

Un alt capitol la care, surpriza, nu stam extraordinar in Romania este cercetarea si dezvoltarea. Comparativ cu restul statelor din Europa avem un numar extrem de redus de cercetatori, colaborarea intre industrie si mediul academic lasa de dorit si avem cea mai slaba cotatie cand vine vorba de inovatie.

O umbra de speranta aduce “Strategia nationala de cercetare, dezvoltare si inovare 2014 – 2020” in care sunt prezentate o serie de masuri ce urmaresc sa reduca acest deficit. Le-am extras pe cele care mi-au atras atentia.

Sectorul IT are un potential foarte mare de inovare. Asta daca renuntam sa vindem ore in care executam pentru altii si incepem sa dezvoltam propriile idei. Simt un vibe bun. Avem startup-uri care apar, oameni care pleaca din fabricutele de soft, comunitati, meetup-uri si mult entuziasm. Sper sa ne tina entuziasmul, sa avem putere de munca, energie si creativitate.

 

Adoptarea procedurilor pentru deducerile fiscale de 50% asociate cheltuielilor CD.

Adoptarea legii invenţiilor de serviciu într-o formă care încurajează inovarea în sectorul privat şi, în mod special, localizarea activităţilor CDI în România. p15

TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI A COMUNICAŢIILOR, SPAŢIU ȘI SECURITATE. Domeniul este unul dintre cele mai dinamice din ţară. Industria este sprijinită de experienţa antreprenorială acumulată în ultimele decenii, de calitatea ridicată a învăţământului superior şi a cercetării academice din disciplinele tehnice relevante, precum şi de prezenţa unor companii multinaţionale importante. Dezvoltarea de software, de tehnologii pentru internetul viitorului și calculul de înaltă performanță, joacă un rol central în rezolvarea marilor probleme societale. Dezvoltarea de aplicații spațiale dedicate și/sau integrate, tehnologiile şi infrastructurile spațiale, misiunile spaţiale proprii şi internaționale, reprezintă elemente cheie pentru creșterea competitivității în activități economice și 18 sociale. Securitatea societală se bazează pe dezvoltarea de tehnologii, produse, capacităţi de cercetare şi sisteme pentru securitate locală şi regională, protecţia infrastructurilor şi serviciilor critice, “intelligence’’, securitate cibernetică, securitatea internă şi a cetăţeanului, managementul situaţiilor de urgenţă şi al crizelor de securitate, precum și pentru combaterea terorismului, ameninţărilor transfrontaliere, crimei organizate, traficului ilegal, toate acestea pe fondul dezvoltării culturii de securitate. p17-18

 

Reglementarea şi organizarea doctoratului industrial pentru a creşte corelarea formării resurselor umane cu nevoile mediului economic. p20

http://www.research.ro/uploads/politici-cd/strategia-cdi-2014-2020/strategia-cdi-2020_-proiect-hg.pdf

http://ec.europa.eu/research/innovation-union/pdf/state-of-the-union/2014/countries/romania.pdf

http://ec.europa.eu/growth/industry/innovation/facts-figures/scoreboards/files/ius-2015_en.pdf