Cum se formează decari?

La fel ca Gică Hagi mi-am propus să ajung să formez Decari și după prima experiență de a preda am aflat cât de greu este. Dintre cei 76 de studenți alături de care am colaborat în laboratorul de Tehnologii Web 6 au obținut rezultatul maxim la proiect. Deci cu unul mai mult decât mestrul Gică. El spune ca are 5 decari in acest interviu.

Am muncit cu drag, am investit multă energie și pasiune, dar este important să mă uit la rezultate. O distribuție normală. Natura și-a făcut datoria.

Cel mai mare pericol este să ne învățăm cu “lungă și pe a doua”. Să credem că meseria se învață cu două-trei tutoriale rezolvate înainte de interviu sau de examen. E nevoie de multă energie investită. Altfel ne vom ruga împreună la Sfântul Cinci.

Eu am fost un student de nota 6.33 în facultate. Dar am avut două mari ambiții:

  • la Algoritmi de programare mi-am propus să iau nota 11 și am reușit
  • la Structuri de date mi-am propus să trec examenul chiar dacă nu am trimis temele.

Cu doi dintre cei 6 am vorbit mai mult. I-am remarcat pe parcursul semestrului fiind foarte activi și dornici să evolueze. Mai apoi am aflat că au terminat licee de profil uman. Că au avut dorința să treacă peste ceea ce considerau limitări.

Discuțiile mi-au adus aminte de efortul pe care l-am depus să termin facultatea în condițiile în care lucram full time. La cele două materii mi-am dorit să iau nota maximă pentru că știam foarte bine ceea ce mă definește.

In final, a fi Decar nu e despre nota. Un Decar posedă pe lângă inteligență o serie de trăsături de caracter ce îl definesc. Perseverența, curiozitate, conștiiciozitatea, optimismul și autocontrolul sunt câteva din trăsăturile necesare pentru a avea succes.

Îmi voi arăta mereu disponibilitea de a sprijini pe cei ce își doresc să se auto-depășească. Eu urăsc învățatul cu trebuie. Deci dacă aveți idei sau răspunsuri pentru întrebarea “Cum se formează decari?” vă rog să îmi trimiteți.

Abilitatea de a rezolva probleme ne-structurate

Cum abordezi rezolvarea unei probleme ne-structurate? Am pornit cu această idee citind articolul [1].

Una dintre cele mai des discutate probleme în echipele cu care lucrez este lipsa clarității în cerințe. De cele mai multe ori așteptările echipei presupun că cineva își va asuma rolul de a structura problema și eventual de a defini soluția.

De aici apariția rolului de Product Owner, Product Manager, Business Analyst sau cum îi mai spune prin diverse metodologii. Un rol necesar, dar insuficient atunci când în echipă nu sunt dezvoltate abilitățile fiecărui individ de structura problemele.

Câteva metode de a structura o problema pe care le-am folosit cu succes

  • Cauze, Soluții, Prevenție
  • User Stories
  • Diagrame de proces
  • Diagrame de interacțiune
  • MindMaps
  • Why, What, How

Când urmăresc să structurez o problemă mă concentrez mai degrabă pe proces decât pe rezultat.

Should I become a data scientist (or a business analyst)?

Viitorul Informaticii în România

Informatica din România este o doamnă cochetă. Se apropie de 60 de ani. Își menține tinerețea prin operații estetice, se îmbracă în haine scumpe și apare în presă cu fiecare ocazie pentru a se lăuda cu mărețele realizări. Eu o cunosc de vreo 10 ani. Și mi-a plăcut mult de dânsa. Însă acum mă gândesc la viitor.

E foarte ușor să vorbești despre viitor. E mai ușor decât să vorbești despre trecut. Când vorbesc despre viitor îmbrățișez starea de incertitudine și ivit la dezbatere.

Viitorul Informaticii în România este mort!

Pai cum… că avem atâția informaticieni foarte buni. Programatori meseriași. IT-ul este industra înfloritoare din România. Are o creștere incredibilă an de an. Cum poți spune că viitorul informaticii este mort.

Eu spun că moare pentru că nu a reușit să producă urmași. Sunt doar câteva excepții de programe informatice Made in România. Avem câteva adaptări. Prezentul informaticii în România este exportat la plata cu ora.

Informaticii din România îi lipsește actul creației… Motiv pentru care îmbătrânește încet. Consumă tehnologie din import si exporta resurse umane ce dezvolta solutii gandite de altii. Apoi cumpărăm aceleași soluții pe care le-am dezvoltat la preț de licență.

Ne rămâne să citim istoria ca să înțelegem de ce pentru a nu repeta aceleași greșeli când plănuim viitorul. Cum ne-am oprit din producția autohtona de calculatoare? Ce a determinat declinul cercetarii-dezvoltarii? Cine a profitat de inteligenta românească?

Oameni care au avut o influență pozitivă asupra carierei mele

Dintre persoanele cu care am lucrat o parte mi-au fost modele și mentori în parcursul carierei. Le sunt recunoscător pentru exemplul dat, infuența pozitivă, sfaturile primite și modul în care s-au pozitionat detașat în a mă ghida.

Lucian DAIA
Ionuț VODĂ
Ionuț COCIAȘ
Simona LĂPUȘAN
Florian IVAN
Barbara CRĂCIUN
Paul OLTEANU
Florin TĂBÂRCĂ
Ion IVAN
Maria DIACONU
Cornel FĂTULESCU

Zece ani în câmpul muncii

În 2017 sărbătoresc zece ani în câmpul muncii.

8 August 2007 – 14 mai 2010, PIT Software

  • programator PHP
  • meseriaș bun la toate
  • student

17 Mai 2010 – 31 Ianuarie 2015, Zitec

  • software developer
  • software engineer
  • senior software engineer
  • head of custom solutions & partner
  • student

1 Ianuarie 2015 – prezent, consultant IT independent

  • antreprenoriat
  • cercetare, consultanță și training în metode agile de dezvoltare software
  • consultanță în tehnologia informației
  • student

Tudor Sorin – Informatică Varianta C++

Manualul pentru clasa a IX-a de la editura L&S INFORMAT cu o copertă de culoare galben deschis pe care se află o poză cu un calculator DELL. L-am tocit la propriu fașcinat, curios și plin de entuziasm. Începe așa:

Cu siguranță, toși ați văzut un calculator. Cei mai mulți dintre voi l-ați folosit ca să vă jucați. Astăzi, putem spune că orice persoană, indiferent de meserie, are nevoie de calculator. Vom da câteva exemple:

Economistul. Calculatorul îl scutește de anumite calcule plicticoase. […]

Arhitectul. Dacă în trecut elabora tot felul de proiecte pe planșe și pierdea mult timp, acum proiectele sunt realizate cu ajutorul calculatorului. […]

Medicul. Datele rezultate în urma analizelor efectuate de pacient se pot prelucra cu ajutorul calculatorului, iar diagnosticele sunt puse automat […]

Scriitorul. De acum poate renunța la hârtie, creion, gumă sau … mașină de scris. […]

Comerciantul. În ultima perioadă s-a dezvoltat comerțul pe Internet. […]

Au rămas puține meserii în care nu intervine calculatorul și numărul acestora scade permanent. Fărp nici o exagerare, putem spune că peste câțiva ani nu se va mai putea practica o meserie, care necesită calificare, fără calculator. Nici o fimă nu va mai angaja un economist, un inginer, ș.a.m.d care nu știe să folosească calculatorul. Nu exista cale mai sigură de a te rata profesional decât cea prin care nu înveți informatică.

Sunt convins că Tudor Sorin a urât să scrie aceste prime pagini din lucrarea s-a. Că le-a redactat la insistența editurii. A sărit repede peste introducere ca să treacă la subiectul ce îl pasionează. Limbajul folosit în carte este unul specific unui computer. Lipsește emoția. Lipsește entuziasmul. Tonul este pe alocuri parental.

Acest prim capitol mi-a servit drept motivație pentru alegerea parcusului în carieră. Am înțeles că scopul meu ca meseriaș în informatică este să vin în sprijinul celor care folosesc calculatorul. Eu înțelegeam acele gogomârle din limbajul de programare. Așa că puteam să vorbesc cu calculatorul și să-i spun ce au oamenii nevoie de la el.

 

Am terminat trei forme de învățământ …

Am terminat trei forme de învățământ. Toate în domeniul Informaticii.

Norocul meu a fost că mi-am dat seama devreme că este responsabilitatea mea să mă ocup de fond. În clasa a 10-a, după experiența primului an de liceu, am reușit să îmi dau seama ce îmi place să fac și m-am hotărât să mă preocup personal de procesul de învățare.

Notele au scăzut dramatic. Relația cu unii profesori s-a degradat. Am primit remarca de la dirigintă ca “metonimic vorbind sunt o enclava”. Am rămas determinat să mă mențin pe drumul meu. Pe cativa dintre profesori ii pastrez in minte ca adevarati mentori si modele. Sunt foarte putini.

Mie mi-a plăcut foarte mult calculatorul. Maică-mea m-a dat la niște ore de calculator în școala generală. Acolo am prins gustul executând comenzi în MSDOS și terminând fiecare lecție cu o sesiune de Bomberman la dublu.

Taică-miu ne-a luat un joc pe televizor din târg cu diskete. Apoi un joc cu tastatură care avea un editor de text. În clasa a 8-a a venit cu un calculator la mâna a doua pe care a trebuit să-l vindem pe la sfârșitul clasei pentru că nu mai aveam bani. Am trăit o vreme cu frustrarea că nu ne permiteam un calculator. Cu toate asta n-am lăsat învățatul.

Pe la orele de Informatică eram numai ochi și urechi. Am tocit cartea lui Tudor Sorin. La propriu. În fiecare săptămână mergeam pe la biblioteca Liviu Rebreanu unde era o carte mare de C++ din care citem programe. Nu aveam voie să o împrumutăm acasă pentru ca era singura.

În clasa a 10-a mi-am scris primul meu program. O creație proprie. Am făcut în c++ un ceas digital. Îmi amintesc că mergeam pe jos de la piața Iancului până la piața Muncii cu Bogdan Vizureanu și Horia Stat când mi-a venit ideea să pun într-un vector structura pentru cifra 8 din care puteam să realizez orice altă cifră. L-am scris pe hârtie și l-am transcris în laboratorul de la liceu. A compilat!

Așa m-am eliberat de problemele date la clasă care păreau să nu aibă sens și scop. Am început să îmi folosesc propria imaginație și să rezolv problemele care mă preocupă personal.

 

 

Ce este informatica?

Lucrez de 10 ani în informatică și nu mi-am pus întrebarea. Am abordat muncitorește și ca un bun meseriaș nu mi-am pus întrebări filozofice la început de carieră. Am executat.

Cred ca am auzit cândva o definiție pe care trebuia să o memorez pentru un examen sau o lucrare de control. Nu reușesc să țin minte așa că preiau definiția din dex.

INFORMÁTICĂs. f. Știință care se ocupă cu studiul prelucrării informației (3) cu ajutorul sistemelor automate de calcul.

A deci trebuie să ințeleg ce înseamnă informația …

Pentru a înțelege ce este informația trebuie să înțeleg mai întâi ce sunt datele pentru că acestea reprezintă materia primă pentru informație.

Datele sunt

  • observații
  • măsurători
  • numere
  • fapte
  • constatări

Exemple

  • marimea de la pantofi
  • numărul de pe o clădire
  • un cuvânt

Pentru ca datele să devină informații ele suportă prelucrări care le oferă o anumită semnificație. Deci informatica este știința care presupune utilizarea unui calculator pentru a transforma datele în informații.

Acum m-am clarificat. Merg mai departe.

 

Angajez Sculer-Matriter

Angajez Sculer-Matriter. Cam așa arată majoritatea anunțurilor de recrutare în IT. Dacă te pricepi să mânuiești o unealtă ești bun de muncă. Destul normal pentru contextul actual. Avem o industrie formată în majoritatea ei de companii ce oferă servicii și companii de outsourcing care închiriează în diverse modele oameni pentru corporații mai mari. Suntem băieți (și ceva fete) muncitori.

Într-un birou modern cu două sau trei monitoare pe care sunt afișate grafice pe care nu le înțelege nimeni, cu device-uri de tele-conferință ultra-moderne, vedere panoramică discută trei oameni ai muncii. Pe o parte a mesei stă Sculerul. Pe cealaltă parte Maistrul Șef și domnișoara Resurse Umane.

– Maistrul Șef: Și… ce unelte spuneți că folosiți?

– Sculerul: Știu să dau cu ciocanu și am mai găurit cu bormașina

– Maistrul Șef: Câte cuie bați pe oră?

– Sculerul: Cam zece cuie, dar să mi se spună foarte clar unde să le bat!

Discuția continuă despre tot felul de tehnici de mânuire a ciocanului până la intervenția discretă a domișoarei de la resurse umane care plictisită de ascultare activă intervine.

– Resurse Umane: Unde vă vedeți peste 5 ani?

– Sculerul: Păi… maistru șef

Interviul se încheie. Candidatul se retrage. Maistrul șef și domnișoara de la resurse umane încadrează candidatul pe grila de salarii. Dacă se potrivește și nu pare să atenteze la identitatea și competența maistului șef candidatul este ofertat. Sculerul nu e prea îngrijorat pentru că mai are vreo trei oferte. Se caută meseriași la greu.

Asta a fost încercarea mea de a surprinde în proză imaginea asupra pieței forței de muncă din IT-ul Românesc. Exercițiu de scriere creativă.

Ne merge bine în IT. Salariu este mare, cu sau fara impozitare, și avem birouri care mai de care. Îți găsești oricând de muncă. Primești cel puțin două telefoane pe săptămână de la un HR în căutare disperată de noi resurse. Dacă ai abilități rare poate și mai multe. Cu toate astea pare că ne lipsește ceva.

Ceva care îți face ochii să sclipească de bucurie. Te unge pe suflet. Îți dă suflu șă trăiești. Te trezește dimineața cu o oră mai devreme pentru că ai visat ceva și vrei să aduci visul în realitate.

Ne lipsește #creația. Nu spun creativitatea pentru că eu consider că o avem din simplul fapt că suntem oameni. Ne lipsește actul creației. Noi executăm.

Creativitatea ne-o exprimăm în timpul liber așa cum ne pricepem mai bine. Unii cântă, alții dansează, unii pictează, alții croșetează. Mai sunt unii care lucrează o idee pe care visează să îl transfrome în startup. Am terecut și eu prin asta. Doar că nu merge. Nu mai ai toată energia de care ai nevoie pentru a realiza ceva complet după opt ore de stat la birou.