Preocuparea pentru Agile – partea a doua (draft)

În noiembrie 2014 am susținut primul curs despre metodologiile Agile la masterul SIMPRE. A fost o sesiune interactiva și mi-a plăcut mult schimbul de experienta. Am fost foarte entuziasmat de proiectele în care m-am implicat la Zitec și am avut o confirmare ca subiectul pe care îl studiez prezintă interes pentru lumea întreagă.

Din ianuarie 2015  mi-am dat demisia de la întreprindere și m-am dedicat 100% acestui subiect.

Am început cu o serie de interviuri cu scopul de a descoperi mai multe despre cum se lucrează în alte companii de IT. Am vorbit cu manageri din trei companii din București și una din Cluj. Unul din interviuri, cu Mihai Olaru de la Avangate (actual 2checkout) cu care am rămas în bune legături după aceasta experiența. Din aceste discuții am extras provocările cu care se confrunta și mi-am definit un plan de studiu.

Urmărind studiile realizate de Version One, Scrum Alliance și Scot Ambler am definit un chestionar cu care am cules date despre modul în care sunt aplicate practicile Agile în companiile de IT din România. Rezultatele le-am publicat la conferința de Informatică Economică într-un material pe care l-am scris împreună cu doamna Bodea.

În același timp am început sa cer recomandări și sfaturi legat de activitatea de training și consultanță. M-am cunoscut cu Maria Diaconu de la MozaicWorks. Am făcut o prezentare în comunitate Agile Works. Mi-am organizat materialele și prezentările pe care le-am susținut în trecut.

Prima recomandare a venit de la fostul meu coleg Tiberiu. O experiență interesanta ce m-a pus în poziția de a-mi defini serviciile și de a cere un preț pentru munca prestată. Echipa cu care am lucrat făcea dezvoltare pentru produse de banking și se confrunta cu provocarea de a trece de la un mod de lucru waterfall, la unul agile. Inițial am făcut o oferta pentru o colaborare mai lungă, idee care a fost refuzată de management pentru ca își dorea sa aducă pe cineva de la sucursală care să se ocupe de tranziție. În final am livrat câteva sesiuni despre Agile și estimări în echipa.

La sfârșitul lunii martie am călătorit la Iași unde l-am asistat pe Mark Summers in trainingul de certificare Scrum. Pe lângă experiența de a vedea un formator profesionist în acțiune am avut ocazia sa descopăr o grămada de lucruri interesante despre Agile Coaching și tehnici de facilitare în Scrum. Examenul de certificare l-am dat în tren și l-am luat.

Prima companie cu care am lucrat se numește Blink IT. O echipă mică alături de care am petrecut  aproape 4 luni la TechHub  cu misiunea de a-i ajuta să se organizeze mai bine pentru a livra un proiect inovativ folosind NodeJS și React.

Blink IT

 

Dr Etienne Wenger: Learning in landscapes of practice

Despre filosofia învățării ca relație socială cu Dr. Etienne Wenger

Learning is often viewed as something individuals do as they acquire information and skills. It is usually associated with some form of instruction. Dr Wenger presents a different perspective on learning, one that starts with the assumption that learning is an inherent dimension of everyday life and that it is fundamentally a social process. From this perspective, a living “body of knowledge” can be viewed as collection of communities of practice. Learning is not merely the acquisition of a curriculum, but a journey across this landscape of practice, which is transformative of the self. Achieving a high level of “knowledgeability” is a matter of negotiating a productive identity with respect to the various communities of practice that constitute this landscape. This lecture reviews the main tenets of this learning theory, the ways in which it has been used in practice, and more recent developments.

Dificultatea invățării

Deprinderea unei noi abilități este un proces de lungă durată și foarte dureros. Pentru că te pune față în față cu limitele personale. Aud toate vocile care îmi spun că nu se poate, că este greu, că nu voi reuși.

Pentru a trece peste hăul învățării e nevoie de mulă energie, voință și perseverență. Am făcut primii pași pentru a deprinde abilități avansate de analiza a datelor și m-am lovit de obstacolul neputinței.

Pentru a reuși îmi găsesc tovarăși de drum alături de care să lucrez. Pentru mine învățarea este o experiență socială. Caut să mă înconjor de oameni cu aceleași preocupări alături de care să schimb experiență. Îi urmăresc pe cei ce au reușit și evit să conversez cu cei ce-mi spun că nu se poate.

Cum se formează decari?

La fel ca Gică Hagi mi-am propus să ajung să formez Decari și după prima experiență de a preda am aflat cât de greu este. Dintre cei 76 de studenți alături de care am colaborat în laboratorul de Tehnologii Web 6 au obținut rezultatul maxim la proiect. Deci cu unul mai mult decât mestrul Gică. El spune ca are 5 decari in acest interviu.

Am muncit cu drag, am investit multă energie și pasiune, dar este important să mă uit la rezultate. O distribuție normală. Natura și-a făcut datoria.

Cel mai mare pericol este să ne învățăm cu “lungă și pe a doua”. Să credem că meseria se învață cu două-trei tutoriale rezolvate înainte de interviu sau de examen. E nevoie de multă energie investită. Altfel ne vom ruga împreună la Sfântul Cinci.

Eu am fost un student de nota 6.33 în facultate. Dar am avut două mari ambiții:

  • la Algoritmi de programare mi-am propus să iau nota 11 și am reușit
  • la Structuri de date mi-am propus să trec examenul chiar dacă nu am trimis temele.

Cu doi dintre cei 6 am vorbit mai mult. I-am remarcat pe parcursul semestrului fiind foarte activi și dornici să evolueze. Mai apoi am aflat că au terminat licee de profil uman. Că au avut dorința să treacă peste ceea ce considerau limitări.

Discuțiile mi-au adus aminte de efortul pe care l-am depus să termin facultatea în condițiile în care lucram full time. La cele două materii mi-am dorit să iau nota maximă pentru că știam foarte bine ceea ce mă definește.

In final, a fi Decar nu e despre nota. Un Decar posedă pe lângă inteligență o serie de trăsături de caracter ce îl definesc. Perseverența, curiozitate, conștiiciozitatea, optimismul și autocontrolul sunt câteva din trăsăturile necesare pentru a avea succes.

Îmi voi arăta mereu disponibilitea de a sprijini pe cei ce își doresc să se auto-depășească. Eu urăsc învățatul cu trebuie. Deci dacă aveți idei sau răspunsuri pentru întrebarea “Cum se formează decari?” vă rog să îmi trimiteți.

Bazele statisticii – ep1

Sâmbătă am avut prima sesiune de lucru împreună cu Alex. O sesiune intensivă de trei ore în care am discutat conceptele de bază din statistică, am făcut un role play pe demararea unui proiect de analiză statistică și am realizat o prelucrare pe date de la INS.

Am început prin a clarifica o serie de concepte de bază. La fel ca orice disciplină științifică statistica are o filosofie, o serie de principii, metode și practici. Am început prin a seta cadrul general în care se desfășoară un proiect de analiză statistică. Proiectul are la bază domeniul de aplicare (ex: comert, botanica, medicină, educatie), este realizat cu un scop și urmărește îndeplinirea anumitor obiective stabilite.

Dezvoltarea vocabularului este un pas important în procesul de învățare. Caut să folosesc diverse metode care facilitează integrarea conceptelor (cititul, dialogul, dezbaterea, prezentarea, exprimarea în scris).

Tema de studiu pentru săptămâna asta este corelația statistică.

 

 

3 roluri care emerg în industria IT din România

Industria IT din România este caracterizată în prezent printr-o orientare semnificativă către outsourcing și servicii. Avem acele abilități care ne recomandă pentru a fi buni executanți:

  • cunoștințe tehnice solide
  • perseverența
  • orientarea către calitate
  • eficiență
  • abilitatea de a rezolva probleme complexe

Pe aceste calități s-a dezvoltat o cultură de dezvoltare software care are la bază principii de Project Management. Echipele de Dezvoltare au în componență specialiști tehnici ce livrează sub îndrumarea Managerului de Proiect (PM) soluții pe nevoia de business formulată de client. Aceștia sunt asistați în multe cazuri de un Analist de Business (BA) care asistă clienții în dezvoltarea de specificații pornind de la procesele de business.

Acum asistăm la o perioadă de tranziție de la acest model de business la unul orientat către creație și dezvoltare de produse. Depinde doar de noi dacă reușim să ne adaptăm.

Observând dinamica echipelor alături de care am lucrat surprind trei roluri despre care consider că vor avea o împortanță semnificativă în a produce o creștere în industra IT și o schimbare de paradigmă către cercetare și inovare.

Rolul de PM/BA este deja în plină transformare către cel de Product Owner cu responsabilitatea și preocuparea către a aduce valoare beneficiarului de proiect. Motiv pentru care nu l-am surprins între cele trei.

Agile Coach

http://agilecoachinginstitute.com/agile-competency-whitepaper/

Data Scientist

https://hbr.org/2012/10/data-scientist-the-sexiest-job-of-the-21st-century

UX/UI Specialist

http://www.crayondata.com/blog/the-difference-between-ui-and-ux/

Cele trei roluri au în comun creativitatea și abilitatea de a lucra în condiții de incertitudine pentru descoperi noi probleme și pentru a propune soluții.

Studiez aceste trei roluri în cadrul proiectului de cercetare pe care l-am propus în cadrul Școlii Doctorale de Informatică Economică.

Pe primul l-am validat în ultimii 2 ani. Pentru al doilea am dezvoltat o preocupare anul trecut și pentru al treilea urmăresc să colaborez cu specialiști care se orientează către această disciplină.

Home